Și dacă fiecare dintre noi e vinovat pentru situația în care suntem?

Furtuna de ieri din Banat e doar vârful icebergului. 8 oameni și-au pierdut viața, iar peste 150 sunt răniți. Habar n-am dacă furtuna putea fi anticipată, nu mi-e clar dacă autoritățile și-au făcut, sau nu, treaba, dar e limpede că ceva nu a funcționat cum trebuie. Poate alertele ANM n-au fost suficient de precise, poate că autoritățile din zonă nu și-au făcut pe deplin treaba și n-au reușit să îi anunțe la timp pe cetățeni, cert e că sistemul n-a funcționat.

Și, din păcate pentru noi, nu-i singurul sistem care pare încremenit în proiect. Să ne gândim doar la începutul de an școlar și la faptul că elevii au intrat în școli care n-au aviz de funcționare sau aviz pentru securitate la incendiu. Elevii au avut anul acesta pe bănci un compediu care a reunit toată teoria, de la toate materiile, pentru primele săptămâni de școală. În tot acest peisaj apocaliptic aflăm astăzi faptul că 2 din 10 elevi români nu termină 10 clase, iar România este pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar.

Mai are rost să vorbim despre sistemul de sănătate și despre faptul că murim cu zile în spitale care nu îndeplinesc nici măcar condițiile minimale de funcționare? Probabil că nu. Desigur, nici după o tragedie enormă ca cea de acum doi ani n-am învățat nimic. În momentul ăsta nu mai există loc în spitale pentru vreun pacient cu arsuri majore.  

Infrastructura din România nu-i nici ea un punct forte. În timp ce prin jurul nostru oamenii desenează și construiesc tot felul de autostrăzi, noi probabil că nu vom inaugura anul acesta nici măcar un kilometru de autostradă. Sibiu-Pitești (autostradă pe care oamenii de la Dacia mai au un pic și o construiesc singuri) sau Comarnic-Brașov (o autostradă pe care domnul Șova, fost ministru delegat pentru „proiectele mărețe” ale României, se jura că o va construi până la finalul mandatului său) par acum pure planuri înșirate pe hârtie.

Acum, privind situațiile astea, nu-i cumva și vina noastră? Nu cumva toate lucrurile astea s-au întâmplat în timp ce noi trebuia să stăm de pază? Nu cumva avem țara pe care am avut grijă să o construim? 

Personal cred că da, fiecare dintre noi are o vină. Cred că atât timp cât în România încă va prinde sintagma „a furat, maică, dar a făcut ceva și pentru noi” lucrurile nu au cum să se schimbe. Și expresia „toți fură”  e la fel de păguboasă. Nu, nu toți fură. Da, sunt oameni onești atât în PSD, cât și în PNL, iar discursul ăsta radical și întotdeauna bazat pe compromis nu îi ajută deloc să devină mai relevanți public.

Cred că oamenii ăștia vor avea puterea până când ceilalți vor învăța că alegerile se câștigă la firul ierbii, prin mesaje care ating masele de oameni, prin abordări curajoase ale unor probleme spinoase și prin încurajarea dialogului dintre noi. Avem așa ceva pe piața politică din România? Deocamdata nu. PNL pare totdeauna preocupat să se autoscufunde prin tot felul de declarații irelevante sau care nu spun, de fapt, nimic. USR nu-i copt deloc și încă nu reușește să ajungă la mase, iar platforma România 100 a lui Dacian Cioloș nici măcar n-a ajuns în faza în care putem să ne dăm cu părerea despre ea. Până acum a produs doar niște comunicate scrise bine, dar care stârnesc fix emoția unui pantof pe care abia l-ai cumpărat, dar pe care nu-l folosești pentru că nu te înduri încă să îi murdărești.

Cum ieșim din cercul ăsta vicios? În primul rând trebuie să conștientizăm că avem o problemă. Lucrurile nu se rezolvă aproape niciodată de la sine, iar atât timp cât vom aștepta o soluție Mesianică, probabil că ea nu va veni. Trebuie să fim mai activi, să cerem mai mult de la oamenii pe care îi punem în funcții publice și să nu mai acceptăm derapaje de tot felul.

Da, procesul de transformare nu-i deloc ușor, dar chiar cred că e datoria fiecăruia dintre noi să fim ceva mai vigilenți, mai vocali și, de ce nu, mai curajoși. Lucrurile n-au fost schimbate niciodată de oameni care au acceptat tot felul de compromisuri și au așteptat ca soluția să vină, eventual, din cer.

Cum aș vrea să arate România mea

M-am tot gândit zilele astea și mi s-a confirmat tot mai mult că „bătălia” din ultima lună n-are prea mult de-a face cu ordonanțele sau cu diferite persoane. Da, ele deranjează, supără sau întărâtă, dar nu mai cred că acestea au fost principalele motoare ale furiei colective. Cred foarte tare că se duce deja o bătălie pe valori,  pe idei și pe moralitate.
Explic. E legal ceea ce a făcut Guvernul în noaptea de 31 ianuarie? Da, e legal. De altfel Curtea Constituțională s-a și pronunțat în acest sens. Fondul ordonanței de urgenta si modul  de operare a Guvernului sunt morale? Probabil că nu.

De aceea, dacă a fost legal, dar profund imoral, e o bătălie pe valori. E o luptă pe care parcă am uitat că trebuie să o ducem. Credeam, până de curând, că toată lumea a înțeles că România nu se mai poate conduce ca în anii ’90 și că politica pumnului de fier (așa cum plastic se exprima primarul Chirica de la Iași) nu mai poate fi actuală.

Bun, astea-s datele. Fiind o bătălie pe principii, m-am întrebat care-s valorile pe care vreau să le regăsesc în țara mea. Și da, cred că acestea pot fi îndeplinite simultan.
Hai să începem:

  • Cred într-o Românie a bunului simț. Da, știu că sună clișeic, dar de aici pleacă totul.
  • Cred într-o Românie condusă de oameni intregi. Din punctul meu de vedere, e drept, poate puțin radical, dacă ai fost condamnat definitiv pentru corupție nu mai ai ce să cauți în funcții de decizie.
  • Cred în dialog. Probabil că schimbările extrem de sensibile și care pot să creeze scindări în societate ar trebui luate doar prin consensul întregii clase politice.
  • Cred în oameni. Oameni fiind, aceștia pot fi supuși greșelii, dar, din moment ce ai greșit, ar trebui măcar să îți asumi greșeala și să îți cer scuze pentru ea. Sigur, dacă ce ai făcut e foarte grav, putem vorbi și de demisie.
  • Cred într-o Românie în care discursul anti-UE și anti-NATO nu-și are locul. Nici nu-mi imaginez unde eram astăzi dacă țara noastră n-ar fi aderat la aceste structuri.
  • Cred într-o Românie în care presa e câinele de pază al democrației și nu e ținută în lesă de interese de partid.
  • Cred, în final, într-o Românie din care oamenii să nu mai fugă.

Cred în mult mai multe lucruri,  dar probabil că astea-s cele mai importante.

Eu nu cred că există două Românii. În definitiv, fiecare dintre noi își dorește să fie mai bine. Fie că e vorba de protestatarii de la Palatul Cotroceni, fie că e vorba de cei din Piața Victoriei și din celelalte orașe ale țării, scopurile sunt aceleași. Drumul pe care trebuie să îl parcurgem până acolo pare un pic diferit.

Foto cover: Octav Drăgan

România paralelă

In caz că nu știați, aseară a fost o lovitură de stat. Da, serios. Sigur că-i fix aceeași putere și astăzi, la fel ca cea de ieri, dar nu ne mai încurcăm în detalii.

Acum serios, fix așa s-au văzut aseară, de la televizor, protestele împotriva celor două proiecte de ordonanță de urgență. (unul privind grațierea, celălalt privind modificări ale codului penal, un fel de amnistie mascată).  Două televiziuni (o suspectez și pe a treia – B1TV-, dar nu m-am uitat deloc aseară acolo, deci nu o să spun nimic) le transmiteau românilor privitori că, practic, bucureștenii care au ieșit în stradă vor genera un război civil.

Bun, să o luăm pe rând. România TV.

Oamenii de acolo au mers de la ora 17, când erau doar câteva sute de protestari și s-au poziționat fix în mijlocul mulțimii. Corina Drăgotescu, împreună cu un alt coleg, au mers acolo, clar, pentru a incita oamenii. Din fericire aceștia n-au răspuns violent, singura reacție pe care au avut-o a fost să facă puțin mișto de trustul la care aceștia lucrau. Deci la rupere, da? Din prima, fără menajamente. Pe burtieră stătea scris mare „ACEȘTIA SUNT IOHANNISTII”.

Apoi, când a ajuns președintele Iohannis printre manifestanți, la România TV s-a declanșat delirul.  Oamenii din stradă au fost făcuți, pe rând, neștiutori, tineri care habar n-au de capul lor și, în ultimă fază, descreierați. Da, descreierați.

Acum intră în scenă lovitura de stat.

1 3 fullscreen-capture-1222017-94232-pm.bmp_tb900

Lovitură de stat, deci. În timp ce realizatorii spuneau că manifestanții ar fi fost plătiți cu 100 de lei de om, 50 de lei  de copil și 30 de lei pentru un câine. Corina Drăgotescu remarca faptul că n-a mai văzut niciodată atât de mulți câini la proteste, sugerând, cumva, că e o anumită stare conflictuală în piață.

Apoi, sigur, au continuat în aceeași notă, titrând pe ecran lovituri de stat, război civil și contramanifestații de peste un milion de oameni pregatite de coalitia de la guvernare.

Bun, asta au făcut cei de la RTV aseară.

Antena 3

Antena 3 n-a incitat în piață. Cel puțin nu cât să ne prindem de la TV că au făcut asta. Până la o anumită oră protestele au fost reflectate decent, singura „scăpare” ce părea că există era legată de numărul manifestanților. Mult timp, aproape până la ora 19, aceștia au tot zis pe post că la proteste sunt doar vreo mie și ceva de oameni.

Treaba a devenit serioasă la ora 21. La Sinteza Zilei se prezintă scenariul loviturii de stat. Ce interesant cum ambele televiziuni au avut fix același scenariu pe care au mers. Aceștia prezintă similitudini între incendiul de la Colectiv și incendiul din Bamboo, de acum câteva seri, și titrează așa pe burtiere:

01 0 011

Sigur, apoi a urmat o masă de informații inexacte, sau greșite total.

Hai să vedem de ce mi se pare profund imoral ceea ce practică televiziunile în momentul ăsta. E vorba de propagarea fricii. E normal ca o bunicuță dintr-un sat uitat de lume să creadă că la București lumea se omoară pe străzi, în condițiile în care astea sunt informațiile pe care ea le primește. Probabil că frica e cel mai bun catalizator pentru vot, dar votul este abia peste 3 ani, fraților. Sau aveți voi ceva informații proaspete?

Altfel, ăștia suntem. Asta-i țara. Ne-au împărțit în băsiști și antibăsiști, în iohanniști și antiiohanniști, doar pentru a-și atinge scopurile, în cele mai multe cazuri mărunte. Asta nu mai e presă. Asta e doar o mașinărie care împroașcă zoaie în ventilator. Și cam atât. Din păcate.

În cazul în care vreți să știți câte persoane s-au uitat aseară la RTV și Antena 3, Paginademedia (locul de unde sunt luate și pozele de mai sus), publică astăzi audiențele care arată că peste 1,5 milioane de oameni au fost aseară cu televizoarele deschise pe cele două posturi. România TV a fost pe locul doi la nivel național, fiind depășită doar de PRO TV.

 

Sursă foto principală: Cristian Vasile