Cum este, de fapt, experiența Erasmus Plus – Andreea Maria Dicu (I)

Mie îmi plac mult nunațele. Știți asta deja. Nu cred în alb și negru. Nu cred că ceva poate fi eminamente bun, sau eminamente rău. Așa că, de câte ori pot, încerc să ridic puțin norișorii roz și pufoși, sau pe cei negri și apăsători și să facem puțină lumină. De data asta e vorba de experiența studenților români plecați cu Erasmus Plus și de modul în care au simțit ei transformările și trecerea de la un sistem educațional, în speță cel românesc, la altul.

Astăzi e vorba de Andreea Maria Dicu. Cu Andreea sunt prieten pe Facebook de mai bine de doi ani, ea este, de altfel, și responsabilă și pentru faptul că eu am fost prezent acum câteva săptămâni în fața copiilor din Slatina. Ea a fost plecată cu Erasmus + în Marea Britanie, iar restul detaliilor cred că vi le va spune ea mai bine. 

Pe Andreea o puteți urmări pe Facebook sau pe Instagram.

Să începem!

  1. La ce universitate și la ce facultate ai făcut schimbul de experiență?

Henley Business School, University of Reading

 

  1. Care au fost primele lucruri pe care le-ai remarcat atunci când ai ajuns acolo? Ce anume ai simțit că se întâmpla diferit față de România?

Oameni amabili și dornici să te ajute (chiar încearcă să adopte o atitudine „politically corect” tot timpul), o liniște generală , că orice poate fi rezolvat fără țipete și frustrări, studenți „chiar fără griji”, dar cu bani (haha) care spuneau că ei nu au probleme și sunt tot timpul fericiți, profi mult mai deschiși și profesioniști; Totul super modern – mi se părea că Romania e cu cel puțin 10 ani în urmă – de la o universitate super technologizată și conectată digital, până la autobuze cu rampe speciale pentru persoane cu handicap, sau trenuri foarte rapide. Și cea mai tare chestie – să stai într-un campus universitar, unde să ai tot ce îți dorești tu în același loc (cămin, facultate, magazine, sală club, asociații studentești etc) și, desigur, toți studenții, prietenii tăi să fie acolo, izolați de restul lumii. Desigur, nu am putut să ignor ploaia zilnică, condusul pe partea stângă și faptul că britanicii chiar iubesc sa stea la cozi. 

  1. Dacă ai fi putut, ai fi rămas să studiezi în continuare acolo? De ce?

Cu siguranta da. Mi s-a părut mixul perfect de distracție și învățat, aveam timp să mă bucur de amândouă. În plus, cred că sistemul lor de învățământ  universitar, cel putin, este mult mai bine structurat: poți să îți alegi majoritatea cursurilor în funcție de preferințele tale, cursuri mai puține, dar care nu par să fie pierdute (cu mici excepții, desigur), totul mult mai aplicat si conectat la realitatea zilelor noastre.

 

  1. Care-s primele trei cuvinte care-ți vin în minte atunci când te gândești la experiența ta cu Erasmus +?

Călătorii, distracție, prieteni sau „cel mai bun an” (dar sunt 4 cuvinte :d)

 

  1. După experiența asta, care-s lucrurile pe care le-ai schimba în sistemul educațional din România? (Dacă-s extrem de multe, dă-mi primele trei)

1. Licența să nu fie obligatorie (cred că ar trebui să facem lucrarea de cercetare doar din pasiune)

2. Totul mult mai aplicat, cursuri unde să ai dezbateri interesante și să simți că îți aduc un plus, nu cursuri în care profii citesc niște foi/slide-uri pe care le poți citi și tu acasă singur

3. Mai puține cursuri, dar bine făcute, iar restul studiu individual

 

  1. Când ai revenit în România, care au fost șocurile pe care le-ai avut?

Mi-a fost mai greu să mă adaptez acasă, spre surprinderea mea. În prima lună mi se părea că totul era pe dos, oamenii erau mult prea agitați fără motiv și destul de răi, simțeam o presiune continuă, parcă plutea stresul în aer; uitasem de înghesuiala din RATB, secretarele de la ASE, birocrația și toate documentele pe care trebuie să le completezi fizic pentru orice, starea de negativism generala din țară și căldura exagerată (parca îmi era dor de ploaie😊).

 

  1. Sunt studenții din străinătate diferiți față de cei din România? (incluzând aici ORICE aspect care-ți trece ție prin minte)

Cred că sunt puțin mai imaturi decât românii, trăiesc în lumea lor perfectă, pe care nu o poți distruge. Învață cât e necesar, dar nu se streseaza cu asta, se distrează mult și profită de faptul că au scăpat de  sub supravegherea părinților. Mi se par foarte prietenoși cu străinii, îți transmit ideea că nu ai de ce să îți faci griji, nu judeca oamenii după aparențe, ceea ce e super mișto.

 

  1. Dar profesorii? Cum interacționează ei cu studenții?

Sunt mai deschiși și își dau interesul mai mult. Au atitudinea de politically corect, nu pun etichete sau chestii de genul, își fac lecțiile cum trebuie și atât, nu filosofează despre cum ar trebui să fie de fapt studenții în zilele noastre sau ce ar trebui sa facem in timpul liber 😊) . Oferă ore suplimentare/ ajutorul în cazul în care nu ai înțeles ceva și răspund prompt la orice mail. Overall, mi se pare o relație mult mai apropiată decât în România, dar bazată pe respect.

 

  1. Care-s cele trei lucruri pe care un student care pleacă prin intermediul Erasmus+ ar trebui să le facă?
    1. Să facă orice îi trece prin cap
    2. să călătorească mult
    3. să își facă mulți prieteni
  1. Care-s cele mai importante lucruri cu care crezi că ai rămas după experiența Erasmus +?
    1. Judec mult mai puțin oamenii
    2. Nu mă mai stresez atât de mult
    3.  Sunt mai dornică să schimb lumea

 

5 întrebări scurte și-ai scăpat:

  1. Cum sunt petrecerile studențești în afară? Cât de mult se bea?

Sunt scumpe, se dansează mult, cu random people, în cluburile studentești din campus e mișto că poți găsi într-un loc camere cu diverse stiluri de muzica, deci dacă nu iti place raggae, poți oricând să te duci în sala de lângă să asculți house. Legat de băutură, nu există limita, studentii nu se duc acasa la parinti dupa party (au in sfarsit libertatea sa faca ce vor dupa 18 ani), iar căminul e la 10 minute de club, deci îți poți imagina cam cât de mult beau studenții:d

  1. Ai repeta experiența asta în alt oraș?

Cu siguranță,! Experiența Erasmus+, cred eu, te schimbă ca om indiferent de oraș, depinde cât de mult vrei tu să profiți de această experiență.

 

  1. Care a fost primul lucru pe care l-ai mâncat când ai ajuns acasă?

Mămăligă cu brânză și smântână, cel mai probabil

 

  1. Care-a fost cea mai mișto amintire din toată experiența asta?

Probabil prima calatorie, când am mers la Cambridge 😉

 

  1. Dacă ai putea, care ar fi primul lucru pe care l-ai transfera de mâine în sistemul educațional din România?

Materialele după care învățăm (suntem cu mult în urmă față de ce ar trebui să învățăm, cel putin in cazul ASE-ului)

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *